a glăsui (third-person singular present glăsuiește, past participle glăsuit) 4th conj.
infinitive | a glăsui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | glăsuind | ||||||
past participle | glăsuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | glăsuiesc | glăsuiești | glăsuiește | glăsuim | glăsuiți | glăsuiesc | |
imperfect | glăsuiam | glăsuiai | glăsuia | glăsuiam | glăsuiați | glăsuiau | |
simple perfect | glăsuii | glăsuiși | glăsui | glăsuirăm | glăsuirăți | glăsuiră | |
pluperfect | glăsuisem | glăsuiseși | glăsuise | glăsuiserăm | glăsuiserăți | glăsuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să glăsuiesc | să glăsuiești | să glăsuiască | să glăsuim | să glăsuiți | să glăsuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | glăsuiește | glăsuiți | |||||
negative | nu glăsui | nu glăsuiți |