ignifuga
ignifuga
Borrowed from French ignifuger.
a ignifuga (third-person singular present ignifughează, past participle ignifugat) 1st conj.
infinitive | a ignifuga | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ignifugând | ||||||
past participle | ignifugat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ignifughez | ignifughezi | ignifughează | ignifugăm | ignifugați | ignifughează | |
imperfect | ignifugam | ignifugai | ignifuga | ignifugam | ignifugați | ignifugau | |
simple perfect | ignifugai | ignifugași | ignifugă | ignifugarăm | ignifugarăți | ignifugară | |
pluperfect | ignifugasem | ignifugaseși | ignifugase | ignifugaserăm | ignifugaserăți | ignifugaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ignifughez | să ignifughezi | să ignifugheze | să ignifugăm | să ignifugați | să ignifugheze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ignifughează | ignifugați | |||||
negative | nu ignifuga | nu ignifugați |