Borrowed from French indécence. By surface analysis, in- + decență.
indecență f (plural indecențe)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) indecență | indecența | (niște) indecențe | indecențele |
genitive/dative | (unei) indecențe | indecenței | (unor) indecențe | indecențelor |
vocative | indecență, indecențo | indecențelor |