Borrowed from French intolérance. Equivalent to in- + toleranță.
intoleranță f (plural intoleranțe)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) intoleranță | intoleranța | (niște) intoleranțe | intoleranțele |
genitive/dative | (unei) intoleranțe | intoleranței | (unor) intoleranțe | intoleranțelor |
vocative | intoleranță, intoleranțo | intoleranțelor |