investiga
investiga
investiga
investīgā
investiga
Borrowed from Latin investigare or Italian investigare.
a investiga (third-person singular present investighează, past participle investigat) 1st conjugation
infinitive | a investiga | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | investigând | ||||||
past participle | investigat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | investighez | investighezi | investighează | investigăm | investigați | investighează | |
imperfect | investigam | investigai | investiga | investigam | investigați | investigau | |
simple perfect | investigai | investigași | investigă | investigarăm | investigarăți | investigară | |
pluperfect | investigasem | investigaseși | investigase | investigaserăm | investigaserăți | investigaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să investighez | să investighezi | să investigheze | să investigăm | să investigați | să investigheze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | investighează | investigați | |||||
negative | nu investiga | nu investigați |
investiga