Borrowed from French légitimation. Equivalent to legitima + -ție.
legitimație f (plural legitimații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) legitimație | legitimația | (niște) legitimații | legitimațiile |
genitive/dative | (unei) legitimații | legitimației | (unor) legitimații | legitimațiilor |
vocative | legitimație, legitimațio | legitimațiilor |