lignifica
Borrowed from French lignifier.
a lignifica (third-person singular present lignifică, past participle lignificat) 1st conj.
infinitive | a lignifica | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | lignificând | ||||||
past participle | lignificat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | lignific | lignifici | lignifică | lignificăm | lignificați | lignifică | |
imperfect | lignificam | lignificai | lignifica | lignificam | lignificați | lignificau | |
simple perfect | lignificai | lignificași | lignifică | lignificarăm | lignificarăți | lignificară | |
pluperfect | lignificasem | lignificaseși | lignificase | lignificaserăm | lignificaserăți | lignificaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să lignific | să lignifici | să lignifice | să lignificăm | să lignificați | să lignifice | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | lignifică | lignificați | |||||
negative | nu lignifica | nu lignificați |
lignifica