a mierlăi (third-person singular present mierlăie, past participle mierlăit) 4th conj.
infinitive | a mierlăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | mierlăind | ||||||
past participle | mierlăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | mierlăi | mierlăi | mierlăie | mierlăim | mierlăiți | mierlăie | |
imperfect | mierlăiam | mierlăiai | mierlăia | mierlăiam | mierlăiați | mierlăiau | |
simple perfect | mierlăii | mierlăiși | mierlăi | mierlăirăm | mierlăirăți | mierlăiră | |
pluperfect | mierlăisem | mierlăiseși | mierlăise | mierlăiserăm | mierlăiserăți | mierlăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să mierlăi | să mierlăi | să mierlăie | să mierlăim | să mierlăiți | să mierlăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | mierlăie | mierlăiți | |||||
negative | nu mierlăi | nu mierlăiți |