a nădăjdui (third-person singular present nădăjduiește, past participle nădăjduit) 4th conj.
infinitive | a nădăjdui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | nădăjduind | ||||||
past participle | nădăjduit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | nădăjduiesc | nădăjduiești | nădăjduiește | nădăjduim | nădăjduiți | nădăjduiesc | |
imperfect | nădăjduiam | nădăjduiai | nădăjduia | nădăjduiam | nădăjduiați | nădăjduiau | |
simple perfect | nădăjduii | nădăjduiși | nădăjdui | nădăjduirăm | nădăjduirăți | nădăjduiră | |
pluperfect | nădăjduisem | nădăjduiseși | nădăjduise | nădăjduiserăm | nădăjduiserăți | nădăjduiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să nădăjduiesc | să nădăjduiești | să nădăjduiască | să nădăjduim | să nădăjduiți | să nădăjduiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | nădăjduiește | nădăjduiți | |||||
negative | nu nădăjdui | nu nădăjduiți |