a otcârmui (third-person singular present otcârmuiește, past participle otcârmuit) 4th conjugation
infinitive | a otcârmui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | otcârmuind | ||||||
past participle | otcârmuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | otcârmuiesc | otcârmuiești | otcârmuiește | otcârmuim | otcârmuiți | otcârmuiesc | |
imperfect | otcârmuiam | otcârmuiai | otcârmuia | otcârmuiam | otcârmuiați | otcârmuiau | |
simple perfect | otcârmuii | otcârmuiși | otcârmui | otcârmuirăm | otcârmuirăți | otcârmuiră | |
pluperfect | otcârmuisem | otcârmuiseși | otcârmuise | otcârmuiserăm | otcârmuiserăți | otcârmuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să otcârmuiesc | să otcârmuiești | să otcârmuiască | să otcârmuim | să otcârmuiți | să otcârmuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | otcârmuiește | otcârmuiți | |||||
negative | nu otcârmui | nu otcârmuiți |