a oțerî (third-person singular present oțerăște, past participle oțerît) 4th conjugation
infinitive | a oțerî | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | oțerând | ||||||
past participle | oțerât | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | oțer | oțeri | oțeră | oțerâm | oțerâți | oțeră | |
imperfect | oțeram | oțerai | oțera | oțeram | oțerați | oțerau | |
simple perfect | oțerâi | oțerâși | oțerî | oțerârăm | oțerârăți | oțerâră | |
pluperfect | oțerâsem | oțerâseși | oțerâse | oțerâserăm | oțerâserăți | oțerâseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să oțer | să oțeri | să oțere | să oțerâm | să oțerâți | să oțere | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | oțeră | oțerâți | |||||
negative | nu oțerî | nu oțerâți |