From poc, of onomatopoetic origin.
Audio: | (file) |
a pocni (third-person singular present pocnește, past participle pocnit) 4th conj.
infinitive | a pocni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | pocnind | ||||||
past participle | pocnit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | pocnesc | pocnești | pocnește | pocnim | pocniți | pocnesc | |
imperfect | pocneam | pocneai | pocnea | pocneam | pocneați | pocneau | |
simple perfect | pocnii | pocniși | pocni | pocnirăm | pocnirăți | pocniră | |
pluperfect | pocnisem | pocniseși | pocnise | pocniserăm | pocniserăți | pocniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să pocnesc | să pocnești | să pocnească | să pocnim | să pocniți | să pocnească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | pocnește | pocniți | |||||
negative | nu pocni | nu pocniți |