Unknown. Likely from Proto-Slavic *posmuriti, probably influenced by Hungarian szomorú (“sad”). Compare Russian пасмурный (pasmurnyj, “overcast, gloomy”).
a posomorî (third-person singular present posomorăște, past participle posomorât) 4th conjugation
infinitive | a posomorî | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | posomorând | ||||||
past participle | posomorât | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | posomorăsc | posomorăști | posomorăște | posomorâm | posomorâți | posomorăsc | |
imperfect | posomoram | posomorai | posomora | posomoram | posomorați | posomorau | |
simple perfect | posomorâi | posomorâși | posomorî | posomorârăm | posomorârăți | posomorâră | |
pluperfect | posomorâsem | posomorâseși | posomorâse | posomorâserăm | posomorâserăți | posomorâseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să posomorăsc | să posomorăști | să posomorască | să posomorâm | să posomorâți | să posomorască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | posomorăște | posomorâți | |||||
negative | nu posomorî | nu posomorâți |