Borrowed from Old Church Slavonic потопити (potopiti), from Proto-Slavic *potopiti, from *potopъ (“flood”). Compare Serbo-Croatian потопити, Czech potopit.
a potopi (third-person singular present potopește, past participle potopit) 4th conjugation
infinitive | a potopi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | potopind | ||||||
past participle | potopit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | potopesc | potopești | potopește | potopim | potopiți | potopesc | |
imperfect | potopeam | potopeai | potopea | potopeam | potopeați | potopeau | |
simple perfect | potopii | potopiși | potopi | potopirăm | potopirăți | potopiră | |
pluperfect | potopisem | potopiseși | potopise | potopiserăm | potopiserăți | potopiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să potopesc | să potopești | să potopească | să potopim | să potopiți | să potopească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | potopește | potopiți | |||||
negative | nu potopi | nu potopiți |