From pricină.
a pricini (third-person singular present pricinește, past participle pricinit) 4th conjugation
infinitive | a pricini | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | pricinind | ||||||
past participle | pricinit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | pricinesc | pricinești | pricinește | pricinim | priciniți | pricinesc | |
imperfect | pricineam | pricineai | pricinea | pricineam | pricineați | pricineau | |
simple perfect | pricinii | priciniși | pricini | pricinirăm | pricinirăți | priciniră | |
pluperfect | pricinisem | priciniseși | pricinise | priciniserăm | priciniserăți | priciniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să pricinesc | să pricinești | să pricinească | să pricinim | să priciniți | să pricinească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | pricinește | priciniți | |||||
negative | nu pricini | nu priciniți |