retroceda
retroceda
Borrowed from French rétrocéder.
a retroceda (third-person singular present retrocedează, past participle retrocedat) 1st conj.
infinitive | a retroceda | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | retrocedând | ||||||
past participle | retrocedat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | retrocedez | retrocedezi | retrocedează | retrocedăm | retrocedați | retrocedează | |
imperfect | retrocedam | retrocedai | retroceda | retrocedam | retrocedați | retrocedau | |
simple perfect | retrocedai | retrocedași | retrocedă | retrocedarăm | retrocedarăți | retrocedară | |
pluperfect | retrocedasem | retrocedaseși | retrocedase | retrocedaserăm | retrocedaserăți | retrocedaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să retrocedez | să retrocedezi | să retrocedeze | să retrocedăm | să retrocedați | să retrocedeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | retrocedează | retrocedați | |||||
negative | nu retroceda | nu retrocedați |
retroceda