Borrowed from French revendiquer.
a revendica (third-person singular present revendică, past participle revendicat) 1st conjugation
infinitive | a revendica | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | revendicând | ||||||
past participle | revendicat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | revendic | revendici | revendică | revendicăm | revendicați | revendică | |
imperfect | revendicam | revendicai | revendica | revendicam | revendicați | revendicau | |
simple perfect | revendicai | revendicași | revendică | revendicarăm | revendicarăți | revendicară | |
pluperfect | revendicasem | revendicaseși | revendicase | revendicaserăm | revendicaserăți | revendicaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să revendic | să revendici | să revendice | să revendicăm | să revendicați | să revendice | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | revendică | revendicați | |||||
negative | nu revendica | nu revendicați |