a reîncarna (third-person singular present reîncarnează, past participle reîncarnat) 1st conj.
infinitive | a reîncarna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | reîncarnând | ||||||
past participle | reîncarnat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | reîncarnez | reîncarnezi | reîncarnează | reîncarnăm | reîncarnați | reîncarnează | |
imperfect | reîncarnam | reîncarnai | reîncarna | reîncarnam | reîncarnați | reîncarnau | |
simple perfect | reîncarnai | reîncarnași | reîncarnă | reîncarnarăm | reîncarnarăți | reîncarnară | |
pluperfect | reîncarnasem | reîncarnaseși | reîncarnase | reîncarnaserăm | reîncarnaserăți | reîncarnaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să reîncarnez | să reîncarnezi | să reîncarneze | să reîncarnăm | să reîncarnați | să reîncarneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | reîncarnează | reîncarnați | |||||
negative | nu reîncarna | nu reîncarnați |