Inherited from Latin salūtāre. Compare the borrowed doublet saluta.
a săruta (third-person singular present sărută, past participle sărutat) 1st conjugation
infinitive | a săruta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sărutând | ||||||
past participle | sărutat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sărut | săruți | sărută | sărutăm | sărutați | sărută | |
imperfect | sărutam | sărutai | săruta | sărutam | sărutați | sărutau | |
simple perfect | sărutai | sărutași | sărută | sărutarăm | sărutarăți | sărutară | |
pluperfect | sărutasem | sărutaseși | sărutase | sărutaserăm | sărutaserăți | sărutaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sărut | să săruți | să sărute | să sărutăm | să sărutați | să sărute | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sărută | sărutați | |||||
negative | nu săruta | nu sărutați |