a schivnici (third-person singular present schivnicește, past participle schivnicit) 4th conjugation
infinitive | a schivnici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | schivnicind | ||||||
past participle | schivnicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | schivnicesc | schivnicești | schivnicește | schivnicim | schivniciți | schivnicesc | |
imperfect | schivniceam | schivniceai | schivnicea | schivniceam | schivniceați | schivniceau | |
simple perfect | schivnicii | schivniciși | schivnici | schivnicirăm | schivnicirăți | schivniciră | |
pluperfect | schivnicisem | schivniciseși | schivnicise | schivniciserăm | schivniciserăți | schivniciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să schivnicesc | să schivnicești | să schivnicească | să schivnicim | să schivniciți | să schivnicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | schivnicește | schivniciți | |||||
negative | nu schivnici | nu schivniciți |