Inherited from Latin sānctus. Mostly replaced by the more common sfânt, but preserved in popular saint names.
sânt m or n (feminine singular sântă, masculine plural sânți, feminine and neuter plural sânte)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | sânt | sântă | sânți | sânte | |||
definite | sântul | sânta | sânții | sântele | ||||
genitive- dative |
indefinite | sânt | sânte | sânți | sânte | |||
definite | sântului | sântei | sânților | sântelor |
sânt m (plural sânți, feminine equivalent sântă)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | sânt | sântul | sânți | sânții | |
genitive-dative | sânt | sântului | sânți | sânților | |
vocative | sântule | sânților |
sânt