a tocăni (third-person singular present tocănește, past participle tocănit) 4th conj.
infinitive | a tocăni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | tocănind | ||||||
past participle | tocănit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | tocănesc | tocănești | tocănește | tocănim | tocăniți | tocănesc | |
imperfect | tocăneam | tocăneai | tocănea | tocăneam | tocăneați | tocăneau | |
simple perfect | tocănii | tocăniși | tocăni | tocănirăm | tocănirăți | tocăniră | |
pluperfect | tocănisem | tocăniseși | tocănise | tocăniserăm | tocăniserăți | tocăniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să tocănesc | să tocănești | să tocănească | să tocănim | să tocăniți | să tocănească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | tocănește | tocăniți | |||||
negative | nu tocăni | nu tocăniți |