Borrowed from Old Church Slavonic тлъмачити (tlŭmačiti), from Proto-Slavic *tъlmačiti.
a tălmăci (third-person singular present tălmăcește, past participle tălmăcit) 4th conj.
infinitive | a tălmăci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | tălmăcind | ||||||
past participle | tălmăcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | tălmăcesc | tălmăcești | tălmăcește | tălmăcim | tălmăciți | tălmăcesc | |
imperfect | tălmăceam | tălmăceai | tălmăcea | tălmăceam | tălmăceați | tălmăceau | |
simple perfect | tălmăcii | tălmăciși | tălmăci | tălmăcirăm | tălmăcirăți | tălmăciră | |
pluperfect | tălmăcisem | tălmăciseși | tălmăcise | tălmăciserăm | tălmăciserăți | tălmăciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să tălmăcesc | să tălmăcești | să tălmăcească | să tălmăcim | să tălmăciți | să tălmăcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | tălmăcește | tălmăciți | |||||
negative | nu tălmăci | nu tălmăciți |