From ultragiu.
a ultragia (third-person singular present ultragiază, past participle ultragiat) 1st conj.
infinitive | a ultragia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ultragiind | ||||||
past participle | ultragiat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ultragiez | ultragiezi | ultragiază | ultragiem | ultragiați | ultragiază | |
imperfect | ultragiam | ultragiai | ultragia | ultragiam | ultragiați | ultragiau | |
simple perfect | ultragiai | ultragiași | ultragie | ultragiarăm | ultragiarăți | ultragiară | |
pluperfect | ultragiasem | ultragiaseși | ultragiase | ultragiaserăm | ultragiaserăți | ultragiaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ultragiez | să ultragiezi | să ultragieze | să ultragiem | să ultragiați | să ultragieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ultragiază | ultragiați | |||||
negative | nu ultragia | nu ultragiați |