zbici
From Serbo-Croatian zbječi se.
a zbici (third-person singular present zbicește, past participle zbicit) 4th conj.
infinitive | a zbici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zbicind | ||||||
past participle | zbicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zbicesc | zbicești | zbicește | zbicim | zbiciți | zbicesc | |
imperfect | zbiceam | zbiceai | zbicea | zbiceam | zbiceați | zbiceau | |
simple perfect | zbicii | zbiciși | zbici | zbicirăm | zbicirăți | zbiciră | |
pluperfect | zbicisem | zbiciseși | zbicise | zbiciserăm | zbiciserăți | zbiciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zbicesc | să zbicești | să zbicească | să zbicim | să zbiciți | să zbicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zbicește | zbiciți | |||||
negative | nu zbici | nu zbiciți |