Unknown.
a zdruncina (third-person singular present zdruncinează, past participle zdruncinat) 1st conj.
infinitive | a zdruncina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zdruncinând | ||||||
past participle | zdruncinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zdruncinez | zdruncinezi | zdruncinează | zdruncinăm | zdruncinați | zdruncinează | |
imperfect | zdruncinam | zdruncinai | zdruncina | zdruncinam | zdruncinați | zdruncinau | |
simple perfect | zdruncinai | zdruncinași | zdruncină | zdruncinarăm | zdruncinarăți | zdruncinară | |
pluperfect | zdruncinasem | zdruncinaseși | zdruncinase | zdruncinaserăm | zdruncinaserăți | zdruncinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zdruncinez | să zdruncinezi | să zdruncineze | să zdruncinăm | să zdruncinați | să zdruncineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zdruncinează | zdruncinați | |||||
negative | nu zdruncina | nu zdruncinați |