From împuternici + -re.
împuternicire f (plural împuterniciri)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) împuternicire | împuternicirea | (niște) împuterniciri | împuternicirile |
genitive/dative | (unei) împuterniciri | împuternicirii | (unor) împuterniciri | împuternicirilor |
vocative | împuternicire, împuternicireo | împuternicirilor |