From pană, or from a Vulgar Latin root *impinnare, from Latin pinna (“feather”).
a împăna (third-person singular present împănează, past participle împănat) 1st conj.
infinitive | a împăna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | împănând | ||||||
past participle | împănat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | împănez | împănezi | împănează | împănăm | împănați | împănează | |
imperfect | împănam | împănai | împăna | împănam | împănați | împănau | |
simple perfect | împănai | împănași | împănă | împănarăm | împănarăți | împănară | |
pluperfect | împănasem | împănaseși | împănase | împănaserăm | împănaserăți | împănaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să împănez | să împănezi | să împăneze | să împănăm | să împănați | să împăneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | împănează | împănați | |||||
negative | nu împăna | nu împănați |