Either from în + frunză or from a Vulgar Latin root *infrondīre, from Latin frondēscere, present active infinitive of frondēscō, from frons.
a înfrunzi (third-person singular present înfrunzește, past participle înfrunzit) 4th conj.
infinitive | a înfrunzi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înfrunzind | ||||||
past participle | înfrunzit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înfrunzesc | înfrunzești | înfrunzește | înfrunzim | înfrunziți | înfrunzesc | |
imperfect | înfrunzeam | înfrunzeai | înfrunzea | înfrunzeam | înfrunzeați | înfrunzeau | |
simple perfect | înfrunzii | înfrunziși | înfrunzi | înfrunzirăm | înfrunzirăți | înfrunziră | |
pluperfect | înfrunzisem | înfrunziseși | înfrunzise | înfrunziserăm | înfrunziserăți | înfrunziseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înfrunzesc | să înfrunzești | să înfrunzească | să înfrunzim | să înfrunziți | să înfrunzească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înfrunzește | înfrunziți | |||||
negative | nu înfrunzi | nu înfrunziți |