Either from nod (“knot”) or Latin innōdāre, or from the dated or regional variant form noda, from nōdāre. Compare Aromanian nod, anod.
a înnoda (third-person singular present înnoadă, past participle înnodat) 1st conjugation
infinitive | a înnoda | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înnodând | ||||||
past participle | înnodat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înnod | înnozi | înnoadă | înnodăm | înnodați | înnoadă | |
imperfect | înnodam | înnodai | înnoda | înnodam | înnodați | înnodau | |
simple perfect | înnodai | înnodași | înnodă | înnodarăm | înnodarăți | înnodară | |
pluperfect | înnodasem | înnodaseși | înnodase | înnodaserăm | înnodaserăți | înnodaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înnod | să înnozi | să înnoade | să înnodăm | să înnodați | să înnoade | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înnoadă | înnodați | |||||
negative | nu înnoda | nu înnodați |