a întimpina (third-person singular present întimpină, past participle întimpinat) 1st conjugation
infinitive | a întimpina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | întimpinând | ||||||
past participle | întimpinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | întimpin | întimpini | întimpină | întimpinăm | întimpinați | întimpină | |
imperfect | întimpinam | întimpinai | întimpina | întimpinam | întimpinați | întimpinau | |
simple perfect | întimpinai | întimpinași | întimpină | întimpinarăm | întimpinarăți | întimpinară | |
pluperfect | întimpinasem | întimpinaseși | întimpinase | întimpinaserăm | întimpinaserăți | întimpinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să întimpin | să întimpini | să întimpine | să întimpinăm | să întimpinați | să întimpine | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | întimpină | întimpinați | |||||
negative | nu întimpina | nu întimpinați |