a înșuruba (third-person singular present înșurubează, past participle înșurubat) 1st conj.
infinitive | a înșuruba | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înșurubând | ||||||
past participle | înșurubat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înșurubez | înșurubezi | înșurubează | înșurubăm | înșurubați | înșurubează | |
imperfect | înșurubam | înșurubai | înșuruba | înșurubam | înșurubați | înșurubau | |
simple perfect | înșurubai | înșurubași | înșurubă | înșurubarăm | înșurubarăți | înșurubară | |
pluperfect | înșurubasem | înșurubaseși | înșurubase | înșurubaserăm | înșurubaserăți | înșurubaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înșurubez | să înșurubezi | să înșurubeze | să înșurubăm | să înșurubați | să înșurubeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înșurubează | înșurubați | |||||
negative | nu înșuruba | nu înșurubați |