a încuia (E/3 jelen încuie, befejezett alak încuiat) 1. ragozás
főnévi igenév | a încuia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
határozói igenév | încuind | ||||||
melléknévi igenév | încuiat | ||||||
szám | egyes | többes | |||||
személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | încui | încui | încuie | încuiem | încuiați | încuie | |
elbeszélő múlt | încuiam | încuiai | încuia | încuiam | încuiați | încuiau | |
múlt idő | încuiai | încuiași | încuie | încuiarăm | încuiarăți | încuiară | |
régmúlt | încuiasem | încuiaseși | încuiase | încuiaserăm | încuiaserăți | încuiaseră | |
kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | să încui | să încui | să încuie | să încuiem | să încuiați | să încuie | |
felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
pozitív | încuie | încuiați | |||||
negatív (tiltó) | nu încuia | nu încuiați |