a întrebuința (E/3 jelen întrebuințează, befejezett alak întrebuințat) 1. ragozás
főnévi igenév | a întrebuința | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
határozói igenév | întrebuințând | ||||||
melléknévi igenév | întrebuințat | ||||||
szám | egyes | többes | |||||
személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | întrebuințez | întrebuințezi | întrebuințează | întrebuințăm | întrebuințați | întrebuințează | |
elbeszélő múlt | întrebuințam | întrebuințai | întrebuința | întrebuințam | întrebuințați | întrebuințau | |
múlt idő | întrebuințai | întrebuințași | întrebuință | întrebuințarăm | întrebuințarăți | întrebuințară | |
régmúlt | întrebuințasem | întrebuințaseși | întrebuințase | întrebuințaserăm | întrebuințaserăți | întrebuințaseră | |
kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | să întrebuințez | să întrebuințezi | să întrebuințeze | să întrebuințăm | să întrebuințați | să întrebuințeze | |
felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
pozitív | întrebuințează | întrebuințați | |||||
negatív (tiltó) | nu întrebuința | nu întrebuințați |