Creație expresivă (Iordan, BF, II, 184); este posibil să fi suferit influența lui valma, valmeș („amestecat, bălmăjit”), din slavă (veche) *valŭmŭ („amestecat”). Este un cuvânt care apare în alte limbi, confer maghiară bálmos, poloneză balmosz, ruteană balmuš, bulgară belmăz, fără a fi cu putință să precizăm dacă este vorba de împrumuturi din română.
După Cihac, II, 478 și DAR, cuvântul român provine din maghiară; Drăganu, Dacor., V, 330 derivă din română celelalte cuvinte (pentru ruteană și poloneză, confer și Miklosich, Wander., 12 și DAR). Talmeș-balmeș pare formație expresivă, ca tura-vura, terchea-berchea (după DAR, talmeș ar fi maghiară tál „fel de mâncare”).
| Declinarea substantivului balmoș | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | balmoș | invariabil |
| Articulat | balmoșul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | balmoșului | invariabil |
| Vocativ | balmoșule | invariabil |