faux

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet faux. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet faux, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger faux i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet faux finns här. Definitionen av ordet faux hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avfaux och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.
Variante de scriere Vezi și : Faux

(English)

Etimologie

Împrumutat din franceză faux. Este dublet a lui false.

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /fəʊ/
  • (SUA) AFI: /foʊ/


Adjectiv

faux (necomparabil)

  1. fals, contrafăcut

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Omofone

Referințe





(français)

Etimologie

Din franceză medie faulx, care provine din franceză veche fauz, faus, fals < latină falsus („înșelat, amăgit; eronat, greșit; fals”).

Pronunție

  • AFI: /fo/
  • (pronunțare legată) AFI: /fo.z‿/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
faux
Singular Plural
Masculin faux faux
Feminin fausse fausses
  1. fals, neadevărat
    Fausse joie ; fausse crainte ; fausse honte
  2. fals, artificial
    Faux diamants ; bijoux faux
  3. neîntemeiat, nefondat
    Règle fausse. — Faux calcul ; argument, raisonnement faux

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

Vezi și


Adverb

faux

  1. (în mod) fals, incorect, eronat, greșit
    Raisonner faux.
  2. (muz.) fals
    Ce piano sonne faux, il faudrait le faire accorder.


Substantiv

faux m., faux pl.

  1. (la sg.) fals, neadevăr
    Discerner le faux d'avec le vrai.
  2. (lit.; la sg.) fals
    Avoir l'horreur du faux.
  3. (jur.) fals

Expresii

Variante

Etimologie

Din franceză medie faulx, care provine din franceză veche fauz < latină falx, falcem („coasă”).

Substantiv

faux f., faux pl.

  1. (tehn., agr.) coasă

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Etimologie

Din faillir.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru faillir.
  2. forma de persoana a II-a singular la prezent indicativ pentru faillir.

Referințe





(Latina)

Variante

Etimologie

Origine necunoscută. Poate în legătură cu greacă antică χᾰ́ος (kháos, „haos”).

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /fau̯ks/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /fau̯ks/


Substantiv


Declinarea substantivului
faux
f. Singular Plural
Nominativ faux faucēs
Genitiv faucis faucium
Dativ faucī faucibus
Acuzativ faucem faucēs, faucīs
Ablativ fauce faucibus
Vocativ faux faucēs
  1. forma de singular pentru faucēs.

Cuvinte derivate

Referințe