lovit

Vezi și : loviť

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

Din verbul a (se) lovi.

• AFI: /loˈvit/

1. (înv.) atac cu o armată.
2. (înv.) lovire.
3. (fig.) jignire.
4. bătaie.
5. (spec.) contuzie.
6. (fig.) prejudiciu.
7. (fig.) lezare.

• lovită

• loavă
• loveală
• lovi
• lovire
• loviște
• lovitură

1. atins puternic.
2. care a suferit o lovitură.
3. (fig.) prejudiciat.
4. (fig.) jignit.
5. izbit unul de altul.
6. (tipogr.; despre litere) cu defect.
7. care s-a izbit de un obstacol.
8. atins ușor.
9. care a fost atacat.
10. rănit de o armă, de un proiectil.
11. cuprins de o boală, de o stare fiziologică etc.
12. asupra căruia s-a abătut ceva.
13. (spec.) contaminat.
14. (înv. și reg.) care este potrivit cu situația.
15. (înv. și reg.) care se aseamănă cu cineva.
16. (înv. și reg.) care se potrivește cu cineva.
17. (reg.; despre cuvinte) care rimează.

• A fi lovit (din zile mari) = a fi nebun
• Lovit cu capul de pragul de sus și de cel de jos = care a acumulat experiență în urma unor întâmplări trăite
• Lovit cu leuca (în cap) = prost
• Lovit cu mâneca țundrei = prostănac
• Lovit de dambla = a) nebun; b) bolnav de apoplexie
• Lovit de soartă = nefericit
• Lovit de stârpiciune = steril
• Lovit în inimă = mâhnit
• Parc-ar fi lovit de praștie = se spune despre un om care este cam nebun

Din lovi.

1. forma de participiu trecut pentru lovi.

• DEX online