urmă

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet urmă. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet urmă, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger urmă i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet urmă finns här. Definitionen av ordet urmă hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avurmă och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

română

Etimologie

Din latină * orma.

Pronunție

  • AFI: /ˈur.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
urmă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urmă urme
Articulat urma urmele
Genitiv-Dativ urmei urmelor
Vocativ urmă urmelor
  1. semn concret lăsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut, a stat etc.
  2. punct sau stadiu final; sfârșit.
  3. (înv.) urmare, consecință, rezultat.
  4. (mat.) punct în care o dreaptă intersectează o anumită suprafață.
  5. dreaptă de-a lungul căreia o suprafață intersectează altă suprafață.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A merge (sau a călca) pe urmele cuiva = a avea calitățile, defectele, apucăturile, comportarea (bună sau rea a) cuiva, a semăna cu cineva (în comportare); a imita pe cineva
  • A pierde (sau a nu mai ști, a nu mai da de) urma (sau urmele) cuiva = a nu mai ști nimic despre cineva
  • Nici urmă sau fără urmă (de)... = deloc, nici un pic
  • A da de (sau a găsi) urma (sau urmele) cuiva = a obține unele date cu privire la o persoană pe care o caută
  • A rămâne în urmă = a se lăsa întrecut de alții pe drum sau în activitate, în muncă
  • A fi (sau a merge, a rămâne) în urmă = (despre ceas) a merge mai încet, arătând o oră mai mică decât cea oficială
  • La urma urmei (sau urmelor) = în cele din urmă; în definitiv; în concluzie


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot