10 "stăpânire".

stăpânire

Din stăpâni. AFI: /stə.pɨ'ni.re/ acțiunea de a stăpâni și rezultatul ei. Traduceri...


stăpânit

Din a stăpâni. AFI: /stə.pɨ'nit/ (despre oameni și manifestările lor) care are sau care denotă putere de stăpânire; cumpătat, reținut. nestăpânit Traduceri...


stăpâni

6: controla, subjuga nestăpânire nestăpânit stăpân stăpânaș stăpânie stăpânire stăpânit stăpânitor A stăpâni o limbă (străină) = a vorbi corect și curent...


stăpân

Wikipedia are un articol despre stăpân Etimologie necunoscută. Confer slavă (veche) stopanŭ. AFI: /stə'pɨn/ persoană în a cărei proprietate se găsește...


stăpânitor

Din a stăpâni + sufixul -tor. AFI: /stə.pɨ.ni'tor/ care stăpânește, care ține sub stăpânirea sa. care domină; dominant, dominator. Traduceri persoană care...


stăpânesc

Din stăpân + sufixul -esc. AFI: /stə.pɨ'nesk/ (înv.) care aparține stăpânului; al stăpânului, de stăpân. Traduceri DEX '98 via DEX online...


stăpânitoare

Din stăpânitor. AFI: /stə.pɨ.ni'to̯a.re/ persoană care domnește într-o țară; domnitoare. proprietară, posesoare, stăpână. Traduceri DEX '98 via DEX online...


autoritate

putere, stăpânire, supremație, (înv.) puternicie, stăpânie, tărie, țiitură, (latinism înv.) potestate 2: for, organ 3: putere, (astăzi, rar) stăpânire 4: (înv...


ocupa

) a pune stăpânire pe..., a lua în stăpânire cu forța armată un teritoriu, un oraș etc.; a cuceri. (v.tranz.) a lua (temporar) în stăpânire, a avea în...


însuși

masculin pentru însumi. AFI: /ɨn.su'ʃi/ (v.tranz.) a pune stăpânire pe ceva, a lua în stăpânire, a-și apropria. (v.tranz.) a-și aroga un drept. (v.tranz...