Borrowed from Bulgarian це́лина (célina), from Byzantine Greek σέλινον (sélinon). Compare Serbo-Croatian celina.
țelină f (plural țeline)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | țelină | țelina | țeline | țelinele | |
genitive-dative | țeline | țelinei | țeline | țelinelor | |
vocative | țelină, țelino | țelinelor |
From dialectal Bulgarian целина́ (celiná), from Proto-Slavic *cělina.
țelină f (plural țeline)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | țelină | țelina | țeline | țelinele | |
genitive-dative | țeline | țelinei | țeline | țelinelor | |
vocative | țelină, țelino | țelinelor |