Inherited from Vulgar Latin *adastāre, from ad- + Latin astāre (“stand at, on, by”), from stō. Compare Aromanian adastu, adãstari.
a adăsta (third-person singular present adastă, past participle adăstat) 1st conjugation
infinitive | a adăsta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | adăstând | ||||||
past participle | adăstat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | adăst adast |
adăști adaști |
adastă | adăstăm | adăstați | adastă | |
imperfect | adăstam | adăstai | adăsta | adăstam | adăstați | adăstau | |
simple perfect | adăstai | adăstași | adăstă | adăstarăm | adăstarăți | adăstară | |
pluperfect | adăstasem | adăstaseși | adăstase | adăstaserăm | adăstaserăți | adăstaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să adăst să adast |
să adăști să adaști |
să adaste | să adăstăm | să adăstați | să adaste | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | adastă | adăstați | |||||
negative | nu adăsta | nu adăstați |