Borrowed from French articulation. Equivalent to articula + -ție.
articulație f (plural articulații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) articulație | articulația | (niște) articulații | articulațiile |
genitive/dative | (unei) articulații | articulației | (unor) articulații | articulațiilor |
vocative | articulație, articulațio | articulațiilor |