Inherited from Late Latin caballāricius, from Latin caballus (“horse”). By surface analysis, cal + -ăreț. Compare Aromanian cãlãrets, Albanian kalorës.
călăreț m (plural călăreți, feminine equivalent călăreață)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) călăreț | călărețul | (niște) călăreți | călăreții |
genitive/dative | (unui) călăreț | călărețului | (unor) călăreți | călăreților |
vocative | călărețule | călăreților |