Probably from a Vulgar Latin *dismētiāre, from dis- + Latin metīrī, present active infinitive of metior. Compare Spanish descomedid (“excessive, disproportionate”).
a dezmăța (third-person singular present dezmață, past participle dezmățat) 1st conj.
infinitive | a dezmăța | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dezmățând | ||||||
past participle | dezmățat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dezmăț | dezmeți | dezmață | dezmățăm | dezmățați | dezmață | |
imperfect | dezmățam | dezmățai | dezmăța | dezmățam | dezmățați | dezmățau | |
simple perfect | dezmățai | dezmățași | dezmăță | dezmățarăm | dezmățarăți | dezmățară | |
pluperfect | dezmățasem | dezmățaseși | dezmățase | dezmățaserăm | dezmățaserăți | dezmățaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dezmăț | să dezmeți | să dezmețe | să dezmățăm | să dezmățați | să dezmețe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dezmață | dezmățați | |||||
negative | nu dezmăța | nu dezmățați |