Borrowed from French discernement. Equivalent to discerne + -ământ.
discernământ f (plural discernământuri)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | discernământ | discernământul | discernământuri | discernământurile | |
genitive-dative | discernământ | discernământului | discernământuri | discernământurilor | |
vocative | discernământule | discernământurilor |