Borrowed from Latin dispono. Based on pune. Doublet of despune, an inherited word.
Audio: | (file) |
a dispune (third-person singular present dispune, past participle dispus) 3rd conj.
infinitive | a dispune | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dispunând | ||||||
past participle | dispus | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dispun | dispui | dispune | dispunem | dispuneți | dispun | |
imperfect | dispuneam | dispuneai | dispunea | dispuneam | dispuneați | dispuneau | |
simple perfect | dispusei | dispuseși | dispuse | dispuserăm | dispuserăți | dispuseră | |
pluperfect | dispusesem | dispuseseși | dispusese | dispuseserăm | dispuseserăți | dispuseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dispun | să dispui | să dispună | să dispunem | să dispuneți | să dispună | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dispune | dispuneți | |||||
negative | nu dispune | nu dispuneți |