Borrowed from Old Church Slavonic избѫдѫ (izbǫdǫ), from избꙑти (izbyti), from Proto-Slavic *jьzbyti.
Audio: | (file) |
a izbândi (third-person singular present izbândește, past participle izbândit) 4th conj.
infinitive | a izbândi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | izbândind | ||||||
past participle | izbândit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | izbândesc | izbândești | izbândește | izbândim | izbândiți | izbândesc | |
imperfect | izbândeam | izbândeai | izbândea | izbândeam | izbândeați | izbândeau | |
simple perfect | izbândii | izbândiși | izbândi | izbândirăm | izbândirăți | izbândiră | |
pluperfect | izbândisem | izbândiseși | izbândise | izbândiserăm | izbândiserăți | izbândiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să izbândesc | să izbândești | să izbândească | să izbândim | să izbândiți | să izbândească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | izbândește | izbândiți | |||||
negative | nu izbândi | nu izbândiți |