Inherited from Vulgar Latin *excarmināre, present active infinitive of *excarminō, from Latin ex- + carminō (“to card”), from carmen (“card for wool, flax”). Compare Aromanian scarmin, scãrminari, Calabrese scarminare, Spanish escarmenar, Italian scarmigliare.
a scărmăna (third-person singular present scarmănă, past participle scărmănat) 1st conj.
infinitive | a scărmăna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | scărmănând | ||||||
past participle | scărmănat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | scarmăn | scarmeni | scarmănă | scărmănăm | scărmănați | scarmănă | |
imperfect | scărmănam | scărmănai | scărmăna | scărmănam | scărmănați | scărmănau | |
simple perfect | scărmănai | scărmănași | scărmănă | scărmănarăm | scărmănarăți | scărmănară | |
pluperfect | scărmănasem | scărmănaseși | scărmănase | scărmănaserăm | scărmănaserăți | scărmănaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să scarmăn | să scarmeni | să scarmene | să scărmănăm | să scărmănați | să scarmene | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | scarmănă | scărmănați | |||||
negative | nu scărmăna | nu scărmănați |