From ușor.
a ușura (third-person singular present ușurează, past participle ușurat) 1st conj.
infinitive | a ușura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ușurând | ||||||
past participle | ușurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ușurez | ușurezi | ușurează | ușurăm | ușurați | ușurează | |
imperfect | ușuram | ușurai | ușura | ușuram | ușurați | ușurau | |
simple perfect | ușurai | ușurași | ușură | ușurarăm | ușurarăți | ușurară | |
pluperfect | ușurasem | ușuraseși | ușurase | ușuraserăm | ușuraserăți | ușuraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ușurez | să ușurezi | să ușureze | să ușurăm | să ușurați | să ușureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ușurează | ușurați | |||||
negative | nu ușura | nu ușurați |