Borrowed from French encourager. By surface analysis, în- + curaj + -a.
a încuraja (third-person singular present încurajează, past participle încurajat) 1st conjugation
infinitive | a încuraja | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | încurajând | ||||||
past participle | încurajat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | încurajez | încurajezi | încurajează | încurajăm | încurajați | încurajează | |
imperfect | încurajam | încurajai | încuraja | încurajam | încurajați | încurajau | |
simple perfect | încurajai | încurajași | încurajă | încurajarăm | încurajarăți | încurajară | |
pluperfect | încurajasem | încurajaseși | încurajase | încurajaserăm | încurajaserăți | încurajaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să încurajez | să încurajezi | să încurajeze | să încurajăm | să încurajați | să încurajeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | încurajează | încurajați | |||||
negative | nu încuraja | nu încurajați |